AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 460 din 09.09.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1037/09.09.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, în vederea adoptării măsurilor necesare pentru ca România să se conformeze, în termen de două luni, avizului motivat adoptat de Comisia Europeană la data de 15 iulie 2022, în Cauza 2020/2358, prin care aceasta a constatat că exceptarea referitoare la societățile deținute integral sau majoritar de stat nu este conformă cu articolul 30 din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificat prin articolul 1 punctul 15 din Directiva (UE) 2018/843.
Astfel, Comisia Europeană a concluzionat că prin transpunerea incorectă a articolului 30 din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificat prin articolul 1 punctul 15 din Directiva (UE) 2018/843, România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor respective.
2. Semnalăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul intră sub incidența reglementărilor subsumate domeniului referitor la Spațiul de libertate, securitate și justiție, segmentul legislativ - Fiscalitate/Combaterea fraudei și evaziunii fiscale.
La nivelul dreptului european derivat, prezintă incidență dispozițiile Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei[1], act juridic european obligatoriu pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, potrivit art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), transpusă la nivelul dreptului intern, în principal, prin Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit inițiatorilor, modificările aduse Legii nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare, sunt propuse atât în scopul transpunerii corecte în legislația națională a art. 30 alin. (1) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 15 (prin care se completează al doilea paragraf) din Directiva (UE) 2018/843, conform cărora Statele membre solicită ca beneficiarii reali ai entităților corporative sau ai altor entități juridice, inclusiv prin deținerea de acțiuni, de drepturi de vot, de participații în capitalurile proprii, de acțiuni la purtător sau exercitarea controlului prin alte mijloace, să furnizeze respectivelor entități toate informațiile necesare entităților corporative sau altor entități juridice pentru a îndeplini cerințele prevăzute la primul paragraf, cât și în scopul conformării Avizului motivat adresat României de către Comisia Europeană, la data de 15 iulie 2022, în Cauza 2020/2358, în temeiul art. 258 din TFUE.
4. La preambul, la primul paragraf, pentru rigoare normativă, expresia în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, referitor la neconformitatea legislației române privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului cu articolul 1 punctul 15 din Directiva (UE) 2018/843, care modifică dispozițiile articolului 30 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 05 iunie 2015 se va înlocui cu sintagma în temeiul art. 258 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, referitor la neconformitatea legislației naționale privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului cu art. 1 pct. 15 din Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE.
La al doilea paragraf, pentru același considerent, termenii articolul și punctul se vor reda în formele abreviate ,,art., respectiv ,,pct..
La al patrulea paragraf, pentru o exprimare proprie stilului normativ, propunem reformularea acestuia, astfel:
Având în vedere că neconformarea în termenul stabilit de Comisia Europeană poate conduce la sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, întrucât transpunerea directivelor reprezintă o obligație esențială a statelor membre, iar potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, un stat membru nu poate invoca nicio situație internă pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor sau nerespectarea termenelor prevăzute de normele Uniunii Europene,.
Pentru considerente de ordin normativ, este necesară eliminarea celui de-al cincilea paragraf, întrucât este superfluu.
Pentru o exprimare adecvată în context, recomandăm reformularea ultimului paragraf, astfel:
Se impune modificarea cadrului legal în regim de urgență, fiind o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată.
5. Ca observație de ordin general, pentru respectarea uzanțelor în redactarea actelor normative, marcarea articolelor se va face în forma abreviată, respectiv ,,Art..
6. La art. I, la partea dispozitivă a pct. 1, întrucât intenția de modificare este redată în partea introductivă a acestui articol, sintagma se modifică și se va elimina, observație valabilă și pentru partea dispozitivă a pct. 2.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 1026/12.09.2022
[1] Subliniem că prezenta directivă a fost modificată substanțial prin dispozițiile Directivei (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, transpusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru completarea art. 218 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru completarea art. 12 alin. (5) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare.